Dulcele vis al Trezirii


             Trezire spirituala... inaltare  colectiva de constiinta.. toate acestea, invartindu-se in jurul unei "profetii" mayase despre care oricum expertii au recunoscut mai nou ca a fost interpretata gresit (pe motiv ca, aparent, au citit inscriptia pe dos!). Dar in fine, acestea sunt ideile care starnesc tot mai multa valva pe internet, condimentate mai nou cu evenimentele economice pe care unii le vad ca dovezi ale " actiunii Noii Energii" si ale schimbarii. Pe scurt, oameni tot mai panicati cu privire la viitorul lor  (material in special) se agata de o schimbare majora globala care nu va veni nicidecum asa cum vor ei.

            Fiind, in cea mai mare parte, calea salvatoare de care se leaga multi oameni lipsiti de speranta pentru ei insisi, trezirea globala nu le va oferi nimic din ceea ce-si doresc de fapt. Aceasta schimbare, marcata de tot felul de profetii care mai de care mai iluzoriu interpretate, vine ca si sansa, nu ca si eveniment impus. Oamenii au sansa sa schimbe mult din atitudinea lor de pana acum, dar nu vor face asta prea multi. Au ales sa ramana blocati in fricile lor si sa astepte o schimbare exterioara care sa-i traga dupa ei, in speranta ca lucrurile vor fi "mai bune". Cei mai multi astfel de amagiti isi mascheaza propriile nevoi materiale intr-o cruciada spirituala de salvare a umanitatii de diversi dusmani mai mult sau mai putin imaginari, transformand ceea ce candva era esoterism intr-un teatru exoteric de proportii.

            Privind in lume prin ochii Istoriei,  vedem ca de fapt exista aceleasi conflicte ca mai demult, ca oamenii nu se pot intelege intre ei mai bine decat o faceau acum 100-200 de ani, vedem ca de fapt razboaiele si luptele locale se tot intensifica si, cu adevarat, o schimbare spirituala globala nu da semne sa vina. Si, cu siguranta, nu va veni nimic care sa-i scuteasca pe oameni de lucrul cu ei insisi. Ceea ce vine, de mai multi ani incoace, este un nou mediu, noi conditii de evolutie interioara. Aceste conditii nu le impune nimeni, nimanui, ci sunt de fapt foarte subtile, greu de detectat pentru cineva care le tot cauta in locuri gresite. Care sunt aceste locuri gresite ? De la salvatori extraterestri, la mantuitori reincarnati, copii de cristal/indigo/diamant, maestri inaltati si alte astfel de lucruri. Unde nu cauta ? In ei, fara vreun ajutor exterior. Acestea este si motivul pentru care cei mai multi nici nu vor atinge macar in adancul lor aceste noi conditii de evolutie. Ei spera la un Dumnezeu , un Maestru sau o "energie" care-i va impinge spre mantuire sau schimbare, fara ca ei sa faca mare lucru pentru propria evolutie. Mai spera, citind carti si purtand discutii elevate pe temele din carti, ca astfel ating stari inalte de constiinta, care vor schimba toata realitatea lor, si viseaza la utopii care, uneori, chiar cred ca le-au realizat in ei. Insa aproape intotdeauna, aceste realizari "spirituale" servesc in scopuri strict materiale sau pamantene in general: bogatie, comfort, o viata mai buna in corpul acesta efemer, relatii sociale mai intense si cu mai multa lume, un job mai bun, o familie mai multumita si placeri de alte feluri. Cati ar calca peste toata placerea si confortul lor pentru telul ultim de acumulare a cunoasterii spirituale autentice care transcende mintea si viata in trup ? In cuvinte/teorie, multi probabil. In practica, extrem de putini. Cat timp scopul spiritual al majoritatii se restrange doar la aceasta viata, noile conditii de evolutie ii vor ocoli in continuare.

            Cel ce mimeaza ca este pe o cale spirituala constienta, face asta pentru ca nu a cunoscut niciodata ce inseamna sa fie pe o astfel de cale in mod real. O mimeaza, si o construieste frumos, pentru ca la fel ca si Ego-ul sau (identitatea sa pamanteana), trebuie sa fie construita dupa chipul si asemanarea cailor spirituale constiente ale adevaratilor practicanti.  Astfel, devenind vegetarieni,  promovand  iubirea prin  fraze emotionale preluate din carti, adoptand obiceiuri orientale sau schimband reactiile lor naturale cu unele " adecvate" unei persoane trezite, au impresia ca intr-adevar s-au schimbat. Ceea ce le lipseste insa acestor cai goale este suflul "vietii" cailor reale, asa cum lipseste unei statui viata care se afla in corpul uman viu. Amagirea este mare, puternica si, de obicei, foarte durabila. Cei mai multi nu renunta la ea, pentru ca este unica lor salvare (in proprii ochi) si o protejeaza cu strasnicie. Insa constienta autentica nu este construita, nu este mimata. Ea este traita ca si o lumina ce vine din interior si dezvaluie tot mai multe adevaruri in viata unui om, adevaruri pe care nu le va fi citit de nicaieri, pe care nu trebuie sa le mentina vii printr-o zilnica repetitie a unor lucruri. Adevarata cale spirituala constienta nu are nevoie de vointa omului pentru a exista, dar are nevoie de atentia acestuia pentru a putea fi pusa in practica.

            Si este evident ca exista o multitudine de astfel de mimi, de initiati falsi, "maestri" de iluzii si profeti impostori care se grabesc sa "educe" multimile intr-o noua ordine spirituala a celor falsi, promitandu-le daruri si puteri, schimbari si inaltari de constiinta pe care ei nici macar nu le-au cunoscut vreodata cu adevarat. Se lasa amagiti de cateva puteri asa-zis spirituale pe care oricum si le poate dezvolta fiecare om daca are baza informationala necesara si indeajunsa vointa sa se antreneze (potentialul existand latent in fiecare din noi, nu doar in cei cu "misiuni speciale"). Iar cei mai multi, care considera ca doar cei privilegiati pot sa aiba astfel de abilitati (de multe ori fiind de fapt trucuri, iluzii, autosugestii sau alte astfel de metode), ii vad pe acesti oameni superiori lor, si astfel demni de o ascultare si supunere pe care nu o merita.

            Sunt destui din popor care schimba o religie dogmatica si care forteaza la ignoranta, cu o credinta la fel de limitativa, doar din credinta superstitioasa ca prin sacrificiu si schimbare radicala  se vor "purifica"... De exemplu, in  cazul acestei credinte pornite din New-age, se deviaza fie in politeism (zeificarea inconstienta a unor asa-zis maestri spirituali inaltati sau a unor fiinte ipotetice venite din alte parti ale Universului), fie intr-un cult spiritual al stramosilor puternic presarat cu inventii imaginare tratate ca si adevaruri istorice, sau intr-o forma de misionarism si participare la fel de fel de misiuni spirituale nationale sau mondiale. Si lista continua.

            Traim intr-o perioada a amagirilor, nu a revelatiilor. Pentru ca, cu adevarat, nu s-a revelat nimic sufletelor oarbe ale acestor oameni, ci doar li s-au umplut mintile si emotiile cu lucruri pe care nu credeau vreodata ca exista, si pe care (datorita acestei noutati) le considera ca fiind semne ale schimbarii globale in constiinta. Si, datorita sperantei ca totusi nu se amagesc, acestia continua sa caute motive ca de fapt ceea ce ei viseaza (sustinut de probabil mii de alti visatori) este real si nu o minciuna. Cat timp aceasta frica de iluzii continua in om, acesta nu va gasi Adevarul. Cat timp doar cauta explicatii care sa sustina, nu sa testeze lucrurile marcante din aceasta asa-zisa "trezire spirituala globala", cat timp cauta doar scuze ca sa continue pe calea pe care au pornit, suferinta lor nu se va termina ci se va amplifica enorm. Pentru ca orice minciuna pana la urma pica si omul o va vedea ca pe o mare amagire, in viata asta sau urmatoarele.

            2012 nu va aduce nici o schimbare spirituala cu adevarat, ci doar una in mintile oamenilor si vietile lor fizice, cel mult. Cruda le va fi trezirea autentica, pentru o parte din oameni, cand vor vedea ca sunt la fel de goi si de prinsi in materie ca mai demult, desi ar fi trebuit sa fie salvati sau mantuiti de cine stie ce promisiuni desarte...

            Apocalipsa, termen care defineste o perioada de revelatii, nu putem spune ca se manifesta acum pentru toti. Apocalipsa nu este sfarsitul lumii, cum a fost depictata de atatea ori, ci o suma de ani in care oamenilor li se vor revela mult mai multe lucruri despre propria natura si Creatie. Aceste revelatii ar fi facute in principal prin accesul mai mare pe care oamenii l-ar avea in propria constiinta, sau cel putin mai mare decat pana atunci. Dar nimic din Apocalipsa nu va fi impus oamenilor si nu este niciodata oferita cunoastere adevarata fara ca omul sa faca un efort pentru acea cunoastere, o schimbare autentica in gandirea si actionarea lui. Cei care mimeaza, pe ei se inseala in primul rand.

            Insa este greu, ca intr-o astfel de perioada, sa se realizeze o schimbare autentica in mentalul omului, in felul cum isi traieste viata, datorita fluxului imens de informatii care ii asalteaza zilnic pe oameni. De la televizor la internet si carti din librarii, cursuri si conferinte pe teme spirituale, nu toate sunt autentice doar pentru par sa contina cateva dovezi (cele mai multe tinand de fapt de impactul emotional intr-o constiinta nesigura). Un maestru arcas nu e maestru doar pentru ca stie sa traga cu arcul. Insa cei mai mult oameni, nestiutori si lipsiti de experienta, pica in capcana celor care prezinta mici abilitati "paranormale" (cu toate ca naivilor li se par majore), si de acolo greu ies. Si asta pentru ca nu vor, pentru ca se vor tine cu dintii de acele "adevaruri", de frica sa nu piarda ceva ce au castigat... nestiind ca o stare de constiinta cu adevarat elevata nu se poate pierde, nici nu se castiga/cumpara/primeste; ea doar se descopera in adancul fiintei.