Cum tocmai suntem in miezul unei sarbatori religioase crestine, in care cica trebuie sa ne "bucuram" si sa slavim gloria lui Dumnezeu, nu am putut sa nu remarc nebunia generala creata de nevoia de aprovizionare a omului contemporan, a carui definitie pentru sarbatorit se pare ca e echivalenta cu imbuibatul. Banuiesc ca stiti deja ca in aceste perioade, ambulantele sunt solicitate la maxim de catre petrecaretii care fac abuz de fripturele sau alcool.
Dar, trecand peste aceste aspect, ceea ce ma oripileaza cel mai tare este nevoia crestinului din toate colturile lumii de a sarbatori prin a sacrifica ceva: de Craciun - porcul, de Paste - mielul (deci nici macar oaia, ci mielul ala amarat care abia a apucat sa zburde timp de 2-3 luni in jurul mamei sale)...Tot ce vad eu aici e o continuare a traditiilor pagane, daca e sa ne amintim de sacrificiile ritualice la diverse popoare, de la evrei pana la celti, in cinstea zeilor....
Hai sa pomenesc si de ipocrizia crestinilor, care secole de-a randul au incercat sa extermine diverse triburi ale caror practici li se pareau abominabile,uitand sa priveasca in propria ograda...
Stiti care vad eu ca e diferenta intre acestia si crestini? In timp ce popoarele pagane ofereau zeitatilor lor ce aveau mai bun, crestinii isi ofera lor...Cam egoist si lacom din partea lor, huh? :D
Tema de gandire: daca Iisus este supranumit "mielul lui Dumnezeu"....nu pare un pic....satanic acest obicei al sacrificarii mielului de Paste - care paradoxal, e momentul simbolic al Invierii?